Utilizarea apei de mare pentru fabricarea betonului
O discuție referitoare la utilizarea apei de mare pentru fabricarea betonului ne-ar putea părea ușor deplasată pentru spațiul românesc, dar la nivel mondial inginerii din domeniul construcțiilor civile dezbat intens această problemă, întrucât există nenumărate situri de construcții unde utilizarea apei de mare ar fi mult mai avantajoasă din motive logistice și economice. Dincolo de toate, o astfel de discuție este de interes pentru toți inginerii deoarece include aspecte extrem de importante referitoare la reactivitatea chimică a betonului în contact cu alte substanțe.
Salinitatea apelor marine are o valoare medie de 3,5%. Din acest procent, aproximativ 78% este clorură de sodiu, adică sare. Restul de 22% este constituit din diferite săruri de potasiu, clorură de magneziu și sulfat de magneziu. Toate aceste elemente pot reacționa chimic într-un mod asemănător cum reacționează alcalinele în cazul cimentului. Prin urmare, utilizarea apei marine ar trebui evitată atunci când sunt folosite diferite agregate despre care se știe că reacționează cu alcalinele. În cazul betonului armat, utilizarea apei marine nu duce neapărat la o calitate mai scăzută a betonului, ci la coroziunea armăturilor. Din aceste motive se consideră că apa de mare ar putea fi folosită pentru fabricarea betonului simplu. Totuși, apele care conțin procentaje mari de clorure pot cauza diferite eflorescențe, prin urmare utilizarea apei marine nu este recomandată în locuri unde aspectul betonului este important.
În ceea ce privește discuțiile referitoare la coroziunea armăturilor datorită folosirii apei marine părerile sunt împărțite. Diferite experimente au arătat că atunci când s-a folosit apă normală, coroziunea armăturilor a fost mai puternică. Porozitatea betonului armat fabricat cu apă normală avea un nivel mult mai ridicat ceea ce nu favoriza o acoperire bună a armăturilor. În cazul betonului confecționat cu apă marină porozitatea a avut un nivel mult mai scăzut, ceea ce a permis o acoperire mai bună a suprafețelor armate, iar acest lucru, la rândul său, a frânat fenomenul coroziunii.
Dar. pe de altă parte, s-a stabilit deja de multă vreme că porozitatea betonului depinde de mai mulți factori, prin urmare este greu de intuit cu exactitate care ar fi fost rolul apei marine în experimentele menționate anterior. Date fiind aceste necunoscute, este recomandat ca utilizarea apei de mare să fie evitată acolo unde este posibil. Astfel rămâne deschis un vast câmp de cercetare referitor la factorii care determină porozitatea betonului și la elementele apei marine care ar putea interfera cu aceștia.